Dacă aş recunoaşte ca om de comunicare că îmi e greu să mă descriu, ar fi destul de penibil. Dar şi eu aş avea aici o problemă. Nu aş şti cu ce să încep. Sunt o persoană activă, asta ştiu, iar prin activă mă refer la faptul că nu-mi place să lenevesc. Tocmai de aceea prefer să-mi ocup timpul liber, uneori chiar dându-mi taskuri, pentru a nu pierde timpul uitându-mă la televizor sau dormind prea mult. Aşa am ajuns la performanţa de a rămâne în urmă cu foarte multe dintre aceste taskuri. Unul ar fi că scriu foarte rar pe blog sau că nu citesc suficiente articole din reader ca să nu mai zic de cărţi.
Când cineva îmi cere să mă descriu, întrebarea pe care mi-o pun e: ce vrea persoana din faţa mea să audă? Prin urmare scot descrierea esenţială din paginile de jurnal şi mă prezint într-o lumină cât mai bună, astfel încât persoana cu care vorbesc să creadă că sunt prietenoasă şi că nu mă feresc să-mi dezvălui personalitatea, dar mai ales că îmi e ruşine de ceea ce fac la locul de muncă sau a